Acasa Misiune Generator de ture Impresii Fotografii


Cuvant calatorului

Salvati padurile Romaniei !
Viiturile matura totul in calea lor. Casele sunt luate pe sus ca niste cutii de chibrituri. Luncile sunt inundate, jur-impreujur apa nu are sfarsit, parca o noua mare s-a format. O mare de moloz, noroi, lesuri de animale, munca de o viata a oamenilor spulberata, o mare de lacrimi ....
De ce a trebuit sa se ajunga aici ? Oare de ce oamenii nu au realizat ca distrugerea sistematica a padurilor ce se practica in Romania de 15 ani incoace va avea consecinte catastrofale ?
Merg la munte si ma bucur de natura noastra magnifica, un dar de nepretuit, o comoara vie. Dar de pe creasta Pietrei Craiului vad imaginile apocaliptice ale cioturilor ce au ramas in urma defrisarilor. Rana muntelui e adanca. Si asta unde, intr-un Parc National, protejat de toate legile romanesti si europene ! Si din pacate nu este o exceptie, ci mai degraba o regula. In setea lor nestavilita dupa bani, monstri post-revolutionari care se cred mai presus de lege, vor sa macelareasca avutia noastra nepretuita: padurile. Ce le pasa lor de o tara intreaga care sufera ? Buzunarele lor sa fie doldora cu acele avutii trecatoare. Oare de ce nu inteleg ca banii vin si pleaca ? Dar padurile raman, ele ne dau viata si bucuria de a trai.
Dar uniti, nu vom mai permite ca padurea sa ne fie amenintata de niste bestii cu chip de om. Cand mergeti la munte, nu fotografiati numai ce e frumos. Luati cu voi si durerea muntelui, fotografiati si cioturile ramase in urma defrisarilor si aratati imaginile lumii.
Poate acum, in ceasul al doisprezecelea, vom intelege ce inseamna padurea. Poate dupa ce am vazut cu totii efectele catastrofalelor indundatii, ne vom da seama ca fiecare copac conteaza. Si poate ca fiecare din noi va planta cate un copac pe care sa-l ingrijeasca ca pe ochii din cap. Ca sa avem ce lasa copiilor nostri.

Sa ascultam deci ruga padurii:
"Omule, eu sunt caldura caminului tau în noptile reci ale iernii,
sunt umbra ocrotitoare în arsita verii. Sunt acoperisul casei si
scândura mesei tale, tot eu sunt si lacasul somnului tau si lemnul
viorilor tale. Sunt coada sapei si usa colibei, sunt lemnul leaganului
si al raclei tale. Sunt pâinea bunatatii si floarea frumusetii.
Asculta ruga mea: Nu ma distruge!"




Sorin Cristescu, August 2005

Iata aici doar o particica din rana muntelui (fotografii din Parcul National Piatra Craiului oferite de Grigore Sarbu):
Pentru orice comentarii, sugestii, idei, povestiri, va rog contactati-ma la sorincalex@yahoo.com sau lasati un mesaj prin formularul de mai jos.


acasa

toate cuvintele calatorului


Nume:

E-mail:

Mesaj:


Toate mesajele: